Sponsor

Se afișează postările cu eticheta Banci. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Banci. Afișați toate postările

sâmbătă, 12 decembrie 2009

Prima banca din Romania destinata doar celor foarte bogati se deschide in cateva zile. Pentru a fi client, e nevoie de o avere de 500.000 de euro

In plina criza, o banca austriaca specializata in servicii de management al averilor se pregateste sa intre saptamana viitoare pe piata romaneasca, dupa ce va primi avizul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, scrie Gandul.

Gutmann Bank are deja printre cei 2.000 de clienti din 15 state si oameni de afaceri romani, care de la inceputul anului viitor vor putea sa apeleze la consultanta specializata chiar la Bucuresti. Cititi mai mult despre operatiunile Gutmann Bank pe www.gandul.info

Top 5 carduri de credit cu cele mai mici dobanzi

Fie ca este folosit pentru a face cumparaturi pe datorie, fie ca este utilizat chiar ca un instrument de imprumut rapid, cardul de credit are din ce in ce mai multa cautare in randul romanilor.

Daca dobanda anuala efectiva atinge uneori procente de peste 30%, exista insa si banci care emit astfel de carduri care genereaza costuri mai mici.

Evz.ro va prezinta cateva dintre cartile de credit, ale caror banci emitente practica cele mai mici dobanzi.

* Alpha MasterCard Credit, emis de Alpha Bank, are o rata efectiva a dobanzii de 19,5% pe an, o taxa de administrare anuala de 10 lei si o perioada maxima de gratie de 55 de zile.
* Master Card CEC, emis de CEC Bank, are o dobanda anuala efectiva (DAE) de 21,5%, un comision lunar de administrare de 2,5 lei si o perioada maxima de gratie de 59 de zile.
* Punct Card, emis de BRD, percepe o dobanda anuala efectiva de 22,7%, comision de administrare de 25 lei/an si o perioada maxima de gratie de 60 de zile.
* Pentru cardurile Libra Credit, emise de Libra Bank, institutia practica o dobanda efectiva de 23,7% si un comision de 0,25% aplicat lunar la sold. Banca acorda o perioada maxima de gratie de 56 de zile.
* MasterCard Standard , emis de Intesa Sanpaolo Bank, are o dobanda efectiva anuala de 25%, un comison de administrare de 30 de lei/an si o perioada maxima de gratie de 45 de zile.

Evenimentul Zilei

Nu poti economisi, nu lua imprumut!

Un roman din doi spune ca nu poate economisi niciodata, iar un roman din trei pune deoparte mai putin de 300 de lei, adica mai putin de 80 de euro pe luna. Daca punem constatarile din sondajul Metro Media Transilvania in relatie cu creditarea, de exemplu, putem ajunge usor la concluzia ca, pentru majoritatea romanilor creditele, in special cele pe card la care dobanda e mai piperata, sunt poveri greu de dus. De aceea, decizia de a lua un imprumut, mai ales daca suma e marisoara, trebuie clar insotita de o analiza a propriului comportament financiar.

Am intalnit printre cunostinte si amici doua tipuri de aspiranti la credite: unii spun ca doar cand se imprumuta pot economisi pentru ca au cu adevarat o motivatie: obligatia ratelor. Altii, dimpotriva, afirma ca te poti gandi la un imprumut doar daca stii ca poti economisi. Sa luam situatiile pe rand.

De la inceput ar trebui facuta distinctia intre cei care pot pune bani deoparte, pentru ca balanta venituri-cheltuieli are lunar excedent, si cei care traiesc, cum se spune, de la o leafa la alta sau nici macar venitul lunar nu le ajunge. Cei din urma ies din calcul in ce priveste economisirea si mi-e greu sa cred ca pot gasi o banca dispusa sa le acorde bani cu imprumut. Unii rostogolesc datorii de zeci sau cateva sute de lei ori sunt veritabile cazuri sociale.

Intre acestia si cei care castiga semnificativ peste cheltuielile unui roman obisnuit (in mai toate cercetarile acestia sunt doar cateva procente) se afla cei care in sondaje raspund ca au un trai decent. De aici si dintre cei cu surplus se pot recruta cel mai des clientii de credit carduri, imprumuturi de nevoi personale ori imprumuturi ipotecare. Dupa cum aratam mai sus, unii considera povara creditului cel mai bun "stimulent" pentru economisire. "Daca n-as avea creditul, as cheltui banii de rata pe cine stie ce prostii", e o explicatie pe care eu unul o intalnesc deseori. In aceste cazuri, banca poate juca rolul de jandarm al finantelor personale si reuseste sa disciplineze - cel putin pe durata creditului - persoane care altfel ar scapa de sub control destinatia propriului excedent bugetar. Dupa imprumut insa cei mai multi revin la comportamentul anterior. Vor deveni ei mai dispusi sa economiseasca intre doua imprumuturi?

Putin probabil daca nu simt vreo amenintare viitoare... Sondajele privind atitudinea fata de economisire arata ca oamenii pun bani deoparte mai mult din teama fata de neprevazut. Gama de raspunsuri e cam aceeasi (reiese chiar din recentul sondaj Metro Media, prezentat de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare): "bani albi pentru zile negre", "siguranta si situatii neprevazute", "viitorul copiilor". Primele doua motive sunt asemanatoare si tradeaza totusi minimum de precautie. Pe de alta parte, realitatea este ca putini rezista tentatiei de a pastra neatinsa "rezerva de urgenta" atunci cand in vitrine apar reducerile de sezon. "Viitorul copiilor" , "educatie" sau "un trai decent la pensie" sunt motive mai rar invocate si nu par sa se evidentieze drept capitole separate in proiectele de economisire.

Integral in Romania Libera

duminică, 1 noiembrie 2009

Euro peste 4,3. Cum procedam


Ieri, moneda europeana a "intepat" pragul psihologic de 4,3 lei. Ce fac daca am economiile - depozite la banca, sa zicem - pe lei? Schimb in euro sau raman in continuare pe moneda nationala. si daca raman pe lei, cat mai stau? Doar pana la final de an sau si in prima parte a anului viitor?

Ieri, multi romani si-au pus poate aceste intrebari. Leul a mai facut cativa pasi inapoi si a testat, cum spun finantistii, un prag psihologic, de 4,3 lei pentru un euro, apropiat de maximul (pentru euro) din acest an (4,3127, atins in 22 ianuarie). O prima intrebare ar fi: cat de jos s-ar mai putea duce leul?

In analiza saptamanala a pietelor valutare, publicata de Romania libera in prima saptamana din octombrie, tehnicienii cu care colaboram avertizau ca depasirea acestui prag este iminenta si dadeau ca probabila atingerea unui prag de rezistenta superior nivelului mediu calculat de BNR pentru ieri.

"Rapiditatea cu care aprecierea monedei nationale si-a pierdut avansul (n.r. - inregistrat timp de cateva zile la vremea respectiva) indica slabiciunea acesteia si da indicii privind o tot mai probabila testare a valorii maxime de la 4,3345", prognoza analiza tehnica din 6 octombrie. Distanta dintre cursul mediu calculat ieri si cel prognozat, ca rezistenta imediata, de analistii tehnici este mai mica de un procent si, probabil, e o chestiune de zile ca acest nou nivel sa fie testat. Contribuie la depreciere si contextul din zona: zlotul polonez si coroana ceha, de pilda, au slabit la randul lor, iar leul nu putea sa scape din siajul regional nefavorabil.

Cum procedez cu economiile? Cei cu depozite pe euro au, evident, cele mai mici batai de cap. La cursul mediu calculat ieri, castigul din devalorizare este in jur de 8%, de la inceputul anului. Daca adaugam dobanda depozitului, mai ridicata la inceputul anului decat in aceasta perioada (au fost banci care au platit si 7-7,5%), plasamentul in moneda europeana s-a dovedit un pariu castigator. Cei cu depozite pe lei au avut parte in prima jumatate a anului de dobanzi chiar si de peste 15%.

duminică, 4 octombrie 2009

Revolutie pe YouTube impotriva bancilor care isi jecmanesc clientii?!?!?!

In urma unui "videoprotest" pe internet o femeie din California a determinat Bank of America sa-i reduca dobanda la cardul de credit de la 30% la 13% si a fost urmata de zeci de alte proteste similare intrate in atentia mass media.

O "revolta a debitorilor" a fost declansata - deocamdata, doar pe internet - in SUA, dupa ce o somera din California a reusit, in urma unui "videoprotest" pe YouTube, sa determine Bank of America (BA) sa-i reduca dobanda la cardul de credit. Desi institutia nu a dat curs plangerilor repetate ale femei de 46 de ani, filmuletul acesteia i-a adus victoria in lupta cu bancherii.

De la 30%, BA a redus la 12,99% dobanda "debitoarei revoltate", Ann Minch, dar nu inainte ca aceasta sa devina o eroina curtata de televiziunile americane si de catre bloggeri. Dupa cinci zile de la postarea protestului, banca si-a anuntat infrangerea printr-un comunicat sec: "pe baza informatiilor suplimentare pe care le-am primit in legatura cu situatia financiara a clientei am ajuns la o solutie comuna amiabila".

Debtors revolt. Update. Bank of America responds

Concret, dobanda a revenit "la normal", dar nu imediat. Banca a redus mai intai dobanda la 23,99% si de-abia dupa un nou mesaj video (accesat de 300.000 oameni in cateva zile) a revenit la dobanda solicitata de Minch. Ea a invocat faptul ca, vreme de 14 ani, si-a platit la timp datoriile, chiar si dupa ce a intrat in somaj. Cateva saptamani inainte ca Minch sa declanseze "revolutia debitorilor", BA refuzase solicitarile acesteia de renegociere a dobanzii.


Americanii, nemultumiti ca bancile isi revin pe spinarea lor

Treptat, alte cateva zeci de americani care se considera bun-platnici au postat mesaje similare, indreptate in principal impotriva BA, dar si a altor banci. Dincolo de particularitatile fiecarei plangeri, un lucru apare comun in toate protestele - furia ca, desi Congresul a pus 700 miliarde dolari la dispozitia bancilor, acestea vor sa-si revina pe spinarea clientilor, carora le aplica dobanzi mai mari.

Sursa in Gandul

duminică, 13 septembrie 2009

Bancile care au dat credite au castigat cota de piata, iar cele care nu au mai vrut sa vanda bani pierd teren


Rezultatele sistemului bancar autohton dupa prima jumatate de an in care creditarea a mers extrem de lent arata clar ca in Romania bancile continua sa fie o afacere profitabila.

Per ansamblu, profiturile bancilor s-au "subtiat". Unele au intrat pe pierderi, insa, in mod cert, nimeni nu a avut nevoie de sprijinul statului, respectiv de salvarea din faliment, ca in alte state europene. Cifrele de acum reflecta calculele facute de bancheri la sfarsitul anului 2008, in primele luni de criza romaneasca.

Din ce au scos totusi bani banci ca BCR, BRD, Raiffeisen, Banca Transilvania, Unicredit Tiriac si CEC, aflate in top zece dupa rezultatele financiare la 30 iunie? "Si in 2009, bancile au continuat sa crediteze, dar numai pe cine merita. Am creditat si clienti noi, cu situatii financiare bune. Ne-am ocupat si de clientii cu probleme in rambursarea ratelor si am facut restructurari de imprumuturi in cazul celor solvabili. Am aplicat tot felul de solutii, pentru ca asta este afacerea noastra", a declarat pentru Gandul Bogdan Baltazar, fost presedinte al BRD, actual membru in Consiliul de Administratie al bancii. Per total, in primele sapte luni, soldul creditelor acordate de banci populatiei si firmelor a scazut cu 181 milioane de lei fata de sfarsitul lui 2008, reiese din datele Bancii Nationale a Romaniei. Creditul in valuta a mers insa mai bine decat cel in lei, inregistrand un plus de 3,56 miliarde lei la nivelul soldului, fata de creditul in lei, care a scazut cu 3,74 miliarde de lei in perioada analizata.

BRD, cel mai mare profit din industrie

In primele sase luni, BCR, cea mai mare banca din sistem dupa activele nete, se claseaza pe locul doi dupa marimea profitului, cu un plus de 75,8 milioane de euro, potrivit Ziarului Financiar. Cel mai mare profit l-a realizat BRD (101 milioane de euro), insa cota sa de piata a scazut cu 0,7%, in timp ce BCR a castigat 0,1%. In schimb, a treia banca din top dupa activele nete, Volksbank, a iesit pe minus, inregistrand o pierdere neta de 36 milioane de euro, insa a reusit sa-si pastreze cota de piata de la finele anului trecut, de 6,8%.

De departe, CEC Bank, singura banca de stat, a facut cel mai mare salt la nivelul cotei de piata, castigand un plus de 1,2%, pana la 5,5%. "Acesta este rezultatul indemnului guvernamental privind creditarea", explica Baltazar. Intr-adevar, imprumuturile acordate companiilor de catre banca de stat au inregistrat un avans de 65,7% in primele sase luni, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, in timp ce pe segmentul populatiei, cresterea a fost de 16,5%. Per total, creditele date de CEC au sporit cu 32,3% in intervalul analizat.

Dintre primele zece banci, cea mai mare piedere neta dupa sase luni a avut-o Bancpost (117 milioane de euro).

Gandul

sâmbătă, 5 septembrie 2009

Bancile romanesti sunt cele mai profitabile din UE


Bancile romanesti au avut anul trecut celei mai mari venituri din dobanzi si comisioane raportat la activele totale detinute, dar si cea mai mare rata a rentabilitatii capitalurilor proprii (return on equity - ROE) din tot spatiul Uniunii Europene (UE), potrivit datelor publicate intr-un raport al BCE.

Astfel, bancile locale au castigat anul trecut 4,5 miliarde de euro din dobanzi si comisioane, ceea ce inseamna o pondere de 5,8% din valoarea totala a activelor. De exemplu, in Ungaria si Polonia aceste venituri raporate la active au fost de circa 3,8%.

Rata rentabilitatii capitalurilor proprii a fost de 29,5% la nivelul sistemului bancar romanesc, aproape dublu fata de media tailor membre UE din Europa Centrala si de Est. Analistii spun insa ca datele prezentate de BCE nu sunt comparabile in totalitate.

Integral in Ziarul Financiar

vineri, 26 iunie 2009

Bank of America, data in judecata pentru discriminarea femeilor

O angajata a diviziei de brokeraj din fosta banca de investii Merrill Lynch, preluata in ianuarie 2009 de Bank of America, isi acuza angajatorii ca sunt partinitori in acordarea bonusurilor, sustinand ca sunt favorizati in primul rand barbatii, scrie Reuters.

In acelasi timp, Jaime Goodman, femeia care a deschis dosarul la o curte din Manhattan, spune ca intotdeauna investitiile clientilor bogati ai Merrill erau acordate barbatilor, ceea ce, in opinia ei, echivaleaza cu o subapreciere a potentailului brokerilor de sex feminin.

Bank of America are in prezent aproximativ 15.800 brokeri, cei mai multi veniti de la Merrill. Pentru a-i incuraja sa ramana in cadrul companiei, banca a acordat celor mai valorosi bonusuri de retinere, in unele cazuri sumele fiind exprimate in sapte cifre.

In replica, institutia financiara spune ca toate bonusurile au fost acordate strict pe baza meritului si a valorii aduse de brokeri in companie si nu pe criterii rasiale sau sexuale. Goodman solicita plata unor compensatii care sa acopere valoarea tuturor beneficiilor neacordate din cauza politicilor discriminatorii precum si plata de daune morale.


sursa:BankNews.ro